Thursday, January 10, 2013

Jurnal de multumire


"Un monah s-a dus intr-o dupa amiaza sa citeasca Vecernia pe un varf de munte. Pe drum a gasit o ciuperca alba si a multumit lui Dumnezeu pentru aceasta. Se gandea ca o va lua la intoarcere si ca o va manca in acea seara. <<Daca m-ar intreba mirenii de mananc carne - si-a spus in gand, le-as punea spune ca mananc in fiecare toamna.>> La intoarcere a aflat numai o jumatate de ciuperca - se poate ca vreun animal sa o fi calcat - si si-a spus ca se vede ca atat trebuie sa manance. A luat-o si a multumit lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grija, pentru acea jumatate de ciuperca. Mai jos a aflat o alta jumatate de ciuperca si s-a aplecat s-o ia, ca sa-si completeze cina sa, dar fiindca era stricata, poate sa fi fost si otravitoare - a lasat-o si a multumit iarasi lui Dumnezeu ca l-a pazit de otravire. S-a dus la coliba si a mancat in acea seara o jumatate de ciuperca. A doua zi, cand a iesit din coliba, a vazut o priveliste minunata. Tot locul acela era plin de ciuperci frumoase si a multumit lui Dumnezeu. Vedeti, a multumit lui Dumnezeu si pentru intreg si pentru jumatate, si pentru cel bun si pentru cel stricat, si pentru una si pentru multe. Multumire pentru toate."
Avva Paisie Aghioritul

5 comments:

  1. ...iar eu îţi mulţumesc pentru povestioara asta minunată! :)

    ReplyDelete
  2. Si eu va multumesc pentru feedback! :D Va imbratisez!

    ReplyDelete
  3. Irina, multumim! Cat de bogata povestioara asta!

    ReplyDelete
  4. Ma bucur ca-ti place, Claudia!

    ReplyDelete