Friday, January 20, 2017

Cum stăm cu obiectivele pe anul 2017?

Citeam pe blogul Inspirational Mama acest material şi mă gândeam oare cum stau eu cu obiectivele mele?



Să o iau pe rând:

1. Să mănânc sănătos şi să fac mai multă mişcare.

Am încercat să urmăresc direcţia pe care mi-am trasat-o în privinţa acestui obiectiv. Mi-am dat seama că în ceea că mă priveşte, pe toate planurile, funcţionează introducerea a mici aspecte, lucruri, idei, preparate, mijloace care mă vor ajuta în lucrurile pe care mi le propun spre binele vieţii mele. Mai exact, pentru că mă gândesc la alimentaţie acum, la mine nu funcţioneză cu scos una sau alta, interzis, sau alte măsuri drastice care nu fac decât să mă frustreze. Ci funcţionează să introduc pe lângă ce consum deja, ceva sănătos, dar să fie constant. Fructele şi legumele, spre exemplu, am observat că în timp îţi taie ele pofta de dulce şi senzaţia de foame nestăvilită pe care o ai uneori. Deci nu scot lucruri rele, ci introduc lucruri benefice mie şi-şi vor face ele trebaba singure. Deci #asaladaday rămâne pe listă, deşi am câteva zile de pauză, ori n-am mâncat acasă, ori am mâncat ceva ce nu mergea cu salată (varză a la Cluj, par example :))

Mişcarea a funcţionat cât n-am avut maşina şi a trebuit să merg pe jos mai mult. La muncă caut să fiu cât mai activă, să mă ridic mai mult de pe scaun, să fiu energică, chiar dacă munca mea e de birou şi de stat pe scaun ore în şir.

Cele două obiective care erau legate tot de mişcare, dar şi pe "bucket list" n-au fost încă abordate.

2. Să finalizez cursul de fotografie

Nu am luat legătura încă cu ei, pentru că ei sunt acum într-un fel de semestrul 2, mă gândeam poate din toamnă când începe propriu-zis anul să merg atunci.

3. Să călătoresc

Deocamdată am doar planuri.

4. Să ies mai des şi să spun da mai multor experienţe

Greu aici. Am spus da să ies în oraş cu două cunoştinţe. Trebuie să fiu atentă aici, pentru că dacă ies cu persoane care nu-mi plac, am senzaţia că am risipit timp, energie, bani etc. Oricât de aiurea sună, prefer calitatea şi nu cantitatea. Am spus nu la două propuneri de a ieşi vineri seara şi au fost din motive financiare şi că nu aveam cu ce să mă deplasez la ora aia (taxi-urile sunt mereu ultima variantă la care aş apela).

5. Să creez mai mult

De când am reluat serviciul săptămâna aceasta m-am blocat efectiv pe toate celelalte planuri. N-am mai lucrat la cele două proiecte de pe listă, nu am mai avut energie mai de nimic...

6. Să fiu mai mult cu ai mei

Nu am reuşit nici aici prea mari performanţe. Din varii motive nu am ajuns decât de vreo două ori la ei în ultimele 2 săptămâni. Miercuri am ieşit în familie la restaurant pentru că a fost ziua tatălui meu.

7. Să am grijă de mine

Am înercat să mă îmbrac cât de cât adecvat locului de muncă, în condiţiile în care m-aş fi dus înfăşurată în pătură. Tot respectul pentru cei/cele ce reuşesc să fie chic pe ger! Am folosit doar vreo două zile şi puţin make-up (cremă de faţă colorantă, puţin fard în obraji ca să nu mai par leşinată, rimel şi balsam de buze).

La grija de mine am încercat să fiu mult mai atentă la ce gândesc. Gândurile bune şi pozitive, de încredere, de speranţă sunt gânduri pe care mi le formulez eu singură şi cu mare greutate. Gândurile care-mi vin automat, spontan sunt de critică, de negativism, de lipsă de speranţă, neîncredere în mine etc. A pune binele înainte e un proces complex.

8. Să citesc 3 cărţi în engleză

Am citit aproximativ 50 de pagini din "The Red Dragon - The Siberiad". După o serie de lacrimi şi deznădejde am decis să renunţ la ea. Am parte de suficientă dramă în viaţa personală, nu vreau să mă mai încarc cu nimic, fie ea istorie sau nu. Am pus la rând Simply C.S.Lewis.

Voi cum staţi cu planurile pentru 2017?

Cu speranţă,

Irina

Thursday, January 19, 2017

Jurnal de multumire - un fel de "cum să..."

Ioana, care are un blog tare fain pe care îl urmăresc de ceva vreme, m-a întrebat cam care ar fi paşii pentru a face un jurnal de mulţumire.


Sfatul principal pe care l-aş da mai întâi de toate ar fi: păstrează totul cât mai simplu. Eu am ales o zi dedicată acestui jurnal, joia în cazul de faţă (nu mai ţin minte după ce criteriu, cred că era o chestie în blogosferă cu "Joia mulţumirii") şi am scris pur şi simplu. Pot fi trei variante de realizare a jurnalui: 
  • în ziua aleasă de tine, sau cu o seară înainte, scrii motivele de recunoştinţă din ultima vreme, sau
  • laşi postarea respectivă ca schiţă în blog şi scrii în ea pe parcursul săptămânii motivele pentru care eşti recunoscător. A doua variantă e mai la îndemână pentru cei care lucrează cu un computer şi pot trece acolo imediat ce le vine în minte ca motiv de mulţumire.
  • a treia variantă ar fi cel clasic, într-un caiet, în care scrii când şi ce vrei. Pe mine una mă motivează mai mult să fie aici pe blog :).
Ca efecte: în timp începi să vezi partea bună mai în orice situaţie. E un exerciţiu tare util şi-ţi dai seama că-s mai multe motivele de mulţumire decât cele de care să te plangi în viaţa asta...

Dacă vă hotărâţi să vă faceţi şi voi un astfel de jurnal, m-aş bucura să-mi lăsaţi într-un comentariu link-ul către el.

Succes!

Irina

P.S. Rămâneţi felxibili, aici la Diana şi aici la Carmen găsiţi alte forme de jurnal de mulţumire.

Wednesday, January 18, 2017

Acum...


O fotografie de acum, un inel cu lapis-lazuli de la Camelia Popa :)


Experimentez:

...mersul pe jos. Este foarte tonic, e adevărat. Trebuie să înving ideea asta pe care mi-am făcut-o vizavi de faptul că locuiesc departe de o staţie de autobuz, iar strada pe care locuiesc e încă neiluminată, neasfaltată şi de aici o mică angoasă când trebuie să vin acasă după apusul soarelui, sau să plec dimineaţa devreme. Ieri am reuşit, am plecat la 7:20 şi am ajuns cu bine şi la autobuz şi la muncă.


Mă uit la:

...am văzut multe filme în perioada de vacanţă extra - Cavalry, In the name of the father, Looking for Sugarman, Blackfish şi Gran Torino. Am încercat să mă uit şi la Cast Away şi Amores Perros, dar pe primul l-am oprit după 30 de minute de nimic, iar pe al doilea după primele 2 minute. Ce ştiu e că nu voi mai avea prea curând acest lux. Filmele văzute sunt tare faine, recomand special Blackfish care e un documentar despre drama încercării de a dresa balene ucigaşe, Looking for Sugarman, un documentar despre câtăreţul Rodriquez (m-a impresionat mult povestea acestui om - absolvent de Filosofie, lucrător ca zilier şi cântăreţ de mare valoare - cineva spunea ca mai bun ca Bob Dylan - nerecunoscut la vremea lui, ca la bătrâneţe să îi fie recunoscută valoarea de artist, iar el să continue să trăiască într-o mare simplitate).

Mă bucur să:

...fi început munca. Am cochetat mereu cu ideea de freelancing, zic că e un vis secret de al meu, dar... sunt atât de comodă că pot să nu ies din casă 3 zile la rând. Locul de muncă actual, aşa cum s-a discutat şi aici, e un sistem care mă ţine într-un ritm şi care-mi impune o mai mare responsabilitate cu timpul meu liber.


Fac:

...pot spune că... nimic! Lucrez la nişte păturici în tehnica granny square, pentru una din ele trebuie să mai cumpăr nişte fire. Săptămâna aceasta nu am lucrat însă la ele. Vreau să mai finalizez un alt proiect început şi abia după ce le bifez pe acestea mă voi gândi la ceva nou.



Scriu:

...tot pe blog cu drag şi spor.


Pot:

...să am grijă ce gândesc. Gândurile sunt importante pentru că generează emoţii şi sentimente.


Planific:

...diferite lucruri. Mi-am dat seama ca trebuie să mă axez mai mult pe câte un singur lucru, dacă vreau să-mi ating scopurile.


Visez:

...la momentul acela când nu voi mai avea pe suflet diverse care nu îmi stau în putere să le rezolv şi la ziua când voi fi mai senină pur şi simplu.

Beau:

...same old coffee şi un praf de orz verde cu apă. Oricât de sănătos ar fi, e aşa...yuk la gust, că l-aş prefera în capsule sau în altă formă.


Mă simt:

...puţin bulversată. Mi-am dorit mult nişte lucruri, s-au întâmplat, dar nu ştiu cum să gestionez rezultatul. Sunt un pic dată peste cap, sper să fie de bine...

Citesc:

...cartea care e la rând "The Red Dragon". E o carte atât de tristă, atâta durere... aş vrea să continui că până la urmă e istoria ţării, dar mă influenţează mult, mă face foarte sensibilă la nedreptate (nu că nu eram arhisensibilă deja la acest subiect). Am să văd ce fac...

Gătesc:

...tot #asaladaday, în rest nimic, că la muncă primesc masa de prânz, iar seara mânânc ce e prin frigider...

Tuesday, January 17, 2017

Alte două produse Escapade pe care le recomand

Nu ştiu dacă va mai amintiţi de păţania mea din luna septembrie când m-am accidentat la picior. Ce pot să vă zic e că, la 5 luni distanţă, deşi m-am făcut bine între timp, încă am o sensbilitate la gleznă şi oricât am avut eu grijă, am rămas cu un semn urât, ca o vânătaie destul de mare.

Atunci imediat dupa accident am folosit câteva produse care să mă ajute în procesul de vindecare. Despre două dintre acestea aş vrea să scriu în mod deosebit aici pe blog şi acestea sunt:

Arnica Gel 50 ml, preţ 30 lei - un produs Stanhome - Family Expert, comercializat de firma Escapade 


şi

Derma Repair 100  ml, preţ 50 lei - tot Stanhome - Family Expert, Escapade



Arnica Gel este un gel calmant folosit pentru dureri. Calmează cu eficienţă şi oferă o senzaţie răcoritoare pe piele. Calmează şi reduce inflamaţiile şi durerile cauzate de vânătăi entorse, luxaţii. Stimulează circulaţia, reduce febra musculară. Conţine camfor şi mentol. Intră rapid în piele. Se poate folosi de către întreaga familie, chiar şi pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani. Se va evita contactul cu ochii.

Crema aceasta a fost un adevărat balsam pentru mine, pentru că mi-a luat din durere şi a grăbit vindecarea, mi-a redus din inflamaţia piciorului (îl aveam ca un butuc până la genunchi) şi parfumul fresh de la mentol şi camfor îmi mai luau din lamentările în care intrasem :)).

Derma Repair este o cremă reparatoare pentru faţă şi corp ce calmează şi hidratează pielea uscată, crăpată şi iritată. Conţine glicerină recunoscută pentru proprietăţile sale de hidratare. Mai conţine alantolină, care calmează pielea, vitamina E şi vitamina B5. Este tot o cremă recomandată pentru îmtreaga familie, inclusiv pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani.

Eu am folosit crema aceasta şi pentru grăbirea vindecării rănii pe care o aveam (dulapul acela de căzuse peste picior îmi luase o bucată serioasă de piele şi a lăsat o rană adâncă care s-a închis greu...), dar am folosit-o cu încredere pentru faţă şi acum iarna pentru mâini. Iarna aceasta, ca niciodată, am avut pielea foarte agresată, uscată, subţiată, de orice mă atingeam îmi făceam o mică tăietură care se vindeca greu, iar crema aceasta a fost de mare, mare ajutor. Ce îmi place e că are un parfum delicat, discret, ce mă duce cu gândul la ceva... curat şi proaspăt :P.

Ştiu că preţul lor nu este chiar unul foarte la îndemâna oricui, dar eu m-am înscris ca reprezentant Escapade şi beneficiez de numeroase discount-uri care uneori ajung şi la 70%. Despre ce beneficii are un reprezentant Escapade puteţi citi în acest ghid. Pe lângă că veţi avea discount-uri mari la produse de o foarte bună calitate, poate reprezenta şi o sursă de a rotunji veniturile familiei. 

Pentru înscriere nu e complicat procesul, se intră pe pagina aceasta, vă lasaţi datele, apoi pe email veţi primi zilnic aproape ce produse sunt reduse, ce oferte au (la firma aceasta ofertele sunt aproape zilnic, deşi o parte din produsele din catalog au deja discount-uri, zilnic pot avea un discount suplimentar). Comezile se pot face apoi direct din site.

Meţionez că toate produsele încercate până acum: cosmetice, produse de curăţenie, lenjerie intimă etc. sunt de o calitate fantastică. Am dresuri de 2 ani care sunt încă în stare perfectă, spre exemplu. şi tot aici am găsit dresuri colorate (au şi pentru adulţi şi pentru copii), când pe piaţă nu se găseau încă, sau costau foarte mult. Nu m-aş fi înscris dacă nu eram convinsă de calitatea produsele lor...

Dacă vi se pare complicat să vă înscrieţi ca reprezentant, dar doriţi totuşi produsele pe care le voi mai prezenta pe blog, vă rog să-mi spuneţi într-un comentariu şi vi le pot comanda eu.

Sper să vă fi fost de folos acest articol.

Cu drag,

Irina

P.S. Am mai scris şi despre spray-ul de geamuri, un alt produs Stanhome-Escapade de care am fost foarte mulţumită.

Monday, January 16, 2017

Bullet Journal - experiența mea

Am început să folosesc bullet journal în ianuarie 2016. Aflasem despre el cu ceva timp înainte, dar am zis să o iau de la zero cu începutul anului 2016, să  încep pe curat, cum s-ar zice. Chiar și înainte foloseam un fel de bullet journal, doar că o făceam pe mai multe caiete și agende și nu era organizat chiar pe zile în parte. Mă organizam așa din două motive: unul era că pierdusem sensul la muncă cum că aș face ceva zi de zi, iar în viața personală tot așa mă simțeam copleșită de câte aveam de făcut și cu câte rămâneam în urmă.


Eu am păstrat ideea de bullet journal cât mai simplă. Mi-am luat o agendă nedatată cu foi de matematică și cu coperți cartonate. Îmi primă fază am încercat să mă țin după sugetiile de pe site-ul mamă bullet journal, dar am luat de acolo câteva idei și am făcut lucrurile după stilul și necesitățile mele.

Ce am făcut propriu-zis, sau mai bine zis, ce a mers și ce am folosit până la finalul anului când am văzut că acele lucruri îmi sunt mie folositoare?

Planificarea lunară

Am scris pe un număr de pagini zilele lunii în curs. Spre exemplu, pentru luna ianuarie am folosit cam 8 pagini față-verso, iar pe fiecare pagină am scris câte două zile din săptămână. Am început cu 1 și am completat până s-a încheiat luna. Am trecut data zilei și ce zi era - luni, marți etc. Unde am știu că e o zi a cuiva, sau aveam un eveniment în luna respectivă, m-am dus la data propriu-zisă și am trecut ”ziua lui X”, ”examen la nu-știu-ce”, ”schimbat permis”. Modul acesta de planificare anticipată te ajută pentru că, cu cât te apropii de dată și arunci o privire în avans, vezi că la data X ai ceva de rezolvat și te pregătești cu ce e necesar. Deci la capitolul planificare lunară nu am făcut decât atât, ce v-am zis un pic mai sus.

La planificarea lunară ar trebui să menționez că la începutul anului am avut un fel de habit tracker, adică un fel de urmăritor al unor obiceiuri pe care vroiam să le implementez. După o vreme am renunțat la el, dar nu pot să zic că nu mi-a fost de folos.

Am făcut pur și simplu o grilă simplă - sus data fiecărei zile din luna respectivă și în stânga ce urmăream. Pe parcursul lunii, dacă făceam ce urmăream eu acolo, coloram o pătrățică. A fost folositor, nu pot să neg, dar nu știu de ce nu l-am mai aplicat. Vreau să-l reiau iar.

Planificarea zilnică

Fiecare zi am împărțit-o în două secțiuni: JOB și PERSONALE. Ce ținea de job am trecut acolo ca listă de to-do, ce ținea de plan personal era trecut în cealaltă coloană. Totul a fost trecut foarte simplu, aproape rudimentar și cu liniuță/punct - de sunat X, de anunțat Y, de mers la bancă, de organizat W. În plan personal la fel: de dat cu aspiratorul prin casă, de făcut programare la medic etc. Tot ce era realizat era tăiat cu o linie și trecut o bifă în dreptul obiectivului. Ce nu era realizat era de asemenea tăiat, dar am trecut în dreptul obiectivului o săgeată, semn că a fost transferat pe a doua zi. Lucrurile care au fost transferate prea des, într-un final erau tăiate și făcut un mic X în dreptul lor, ca să-mi dau seama că a fost o idee sau un obiectiv care a ”murit”.




În dreptul lucrurilor grele pe care am reușit să le fac, mi-am trecut și mici felicitări personale, motivatori că...uite, ai făcut asta, chiar dacă era greu și înainte ai fi tărăgănat până te-ar fi terminat stresul, sau ai fi lăsat-o baltă. Mi-am scris BRAVO!!! cu roșu la astfel de realizări ;).

Ce altceva am mai trecut eu în bullet journal?
  • Mici liste de lecturi
  • Rețete pe care aș fi vrut să le încerc
  • Liste de filme - pe care nu le-am vizionat nici acum
  • Citate
  • Fragmente întregi din lecturile curente (anul trecut am avut o agendă ceva mai mare ca format și cu mai multe pagini și s-a pretat acest lucru, acum am o agendă mai mică și am să mă rezum la cel mult citate)
  • Bucket list - lucruri pe care îmi doresc mult să le fac în viața asta
  • Idei de postări pentru blog
  • Idei de activități pe care vroiam să le fac în plan personal
  • Date de contact, telefoane, usere și parole
  • Comenzi pe care le-am făcut la Avon cât am fost reprezentant, apoi la Oriflame și Esacapde
  • Etc.

Câteva concluzii personale:

Îl recomand? DA,DA și iar DA! Dacă păstrezi lucrurile simple, îți va fi o unealtă imbatabilă la capitolul organizare. Pe mine m-a ajutat mult să nu mai am senzația că nu fac nimic, lucrurile bifate stau dovadă că am făcut suficiente lucruri și la muncă (unde, deseori, îți poate lipsi cu desăvârșire feedback-ul de ajungi să te întrebi dacă chiar lucrezi, sau stai și te uiti pe FB toată ziua), dar și în plan personal. Ce a rămas nebifat e din cauză că... nu suntem roboți și ne-am dat silința să facem ce se poate în ziua respectivă.

Momentan presimt că va fi o legătură strânsă între mine și acest tip de organizare pentru mulți ani de aici înainte.

Dacă vrei să te apuci de bullet journal

Îți recomand o agendă nedatată, sau chiar și un caiet care să nu se deterioreze ușor. Eu am folosit prima oară o agendă, un registru mai degrabă cu coperți foarte groase, un pic mai mare decât un format A5, cu foi cu pătrățele. A fost o agendă rezistentă, dar un pic cam mare pentru anumite genți. Acum folosesc o agendă Leuchtturm, am vrut ceva mai rafinat, chiar dacă m-a costat mai mult și mi-am luat și un suport atașabil agendei în care să am mereu un instrment de scris. Ca instrument de scris folosesc un stilou.



Apoi uită-te pe site-ul mamă, sau citește traducerea mea a acelui site făcută aici pe blog, apoi dă o căutare pe Google cu bullet journal și ai să găsești sute de sfaturi privind acest tip de organizare. Sfatul meu de final ar fi să nu zăbovești mult pe sfatul altora privind ceea ce merge sau nu în bullet journaling, ci să îți faci tu o cale a ta, testând.

Deci, nu mă mai întind, îți urez succes maxim și organizare cât mai strașnică!

Cu gânduri bune,

Irina

P.S. Am vrut să pun mai multe fotografii cu interiorul jurnalului, dar majoritatea fotografiilor au ieşit foarte slabe, plus că majoritatea conţin detalii mult prea intime ca să le pot da publice :). Deci, sper să fie cât de cât concludent ce am pus deja în articol.

Sunday, January 15, 2017

De ce nu mai citesc cărţi pe tema psihologiei umane?


Citind zilele trecute din cartea ce o aveam la rând pe lista de lecturi ("Agresivitatea pasivă" de Dr.Tim Murphy), mi-am reamintit cu putere de ce am renunţat cu ceva timp în urmă a mai lectura cărţi pe tema psihologiei umane. Poate nu am scris aici pe blog, dar când am decis să iau o pauză cu lectura duhovnicească, am decis acelaşi lucru şi pentru titlurile care tratează psihologia umană. Când am zis că am decis, a însemnat să scot o sacoşoaie din aceea de cumpărături cu cărţi din bibliotecă şi din casă.

Uitasem ce m-a mânat să fac lucrul acesta şi în momentul acela mi l-am reamintit. Înaintând cu încăpăţânare în conţinutul cărţii mai sus menţionate, starea mea de spirit a scăzut covârşitor, am început să mă simt ciudat şi să încep să toc la gânduri, multe care mă făceau să mă simt fără speraţă. (Ca o mică paranteză, dădusem atunci şi peste un blog pe care îl citeam acum câţiva ani pe tema codependenţei şi recitind câteva rânduri din acel blog, mă gâdeam că, aşa e, unii vor rămâne mereu defecţi, bolnavi. Îmi pierdusem iar nădejdea şi mi-a luat ceva să-mi aduc aminte că eu cred într-un Dumnezeu care a făcut totul nou şi care are puterea să vindece orice neajuns...)

Aşadar, am zis stop, am închis cartea, deşi citisem vreo 250 de pagini din 400 şi am pus-o deoparte. Ceea ce vreau acum e un tip de lectură care să nu-mi mai scoată în faţă problemele care bântuie societatea aceasta, ci lecturi care să-mi ofere soluţii.

Deci, legat cumva de ce scriam aici, voi pune stop lucrurilor care nu-mi priiesc sau nu-mi sunt de folos realităţii mele actuale.

Saturday, January 14, 2017

Scrii de plăcere sau pentru bani?

Recent m-am trezit cu niște plăți pe care le am de făcut și care depășesc enorm de mult venitul meu actual. Nu intru în detalii, dar am să spun doar atât că primul gând, sau fie, al doilea, după ce primul a fost: ce mă fac? :)), a fost: ce pot face în situația asta? Și am început să mă gândesc la ce pot face ca să suplimentez veniturile pentru a-mi plăti datoriile acestea. Un potop de idei, unele mai bune, altele mai puțin bune, mi-au venit în minte. Unul din ele, da, a fost să mă folosesc și de blog în ceea ce vroiam eu să fac pe mai departe. Apoi am stat și m-am întrebat dacă e ok? Până la urmă am scris numai de plăcere aici și știu că e destul de controversată ideea asta în blogosfera românească de a face bani chiar prin canalul care până de curând nu ți-a adus decât cititori și o legătură cu anumite persoane din colțuri diferite ale țării.

Apoi am citit acest articol (Să înțelegem de ce bloggerul nostru favorit trebuie să câștige ceva din blog) și m-am luminat. Până la urmă, iar eu pot da mărturie mai mult decât oricine, cu pasiunile cam mori de foame la un moment dat. Întregul meu parcurs școlar arată că îndreptarea mea spre studii de tip vocațional m-a dus doar în fundături de drum (pentru cei care mă citiți de curând: am absolvit Liceul de Arte din Constanța secția Design Ambiental, sunt licențiată în Pedagogia Artelor Plastice și Decorative și am un Master în Artă Sacră). Ca să mă integrez totuși în societate și a face un ban de facturi și mâncare, am făcut lucruri tare diverse și departe de traseul meu de artist plastic. Am fost consultant vânzări pentru un magazin online, am fost bonă, am fost recepționer, am fost librar, am fost responsabil de marketing pentru o firmă, am fost graphic designer pentru aceeași firmă, fotograf, responsabil magazin online, secretară, profesoară, administrator într-o școală privată. Sunt o sumedenie de lucruri pe care le-am făcut și nu regret nimic din tot ce am testat, dar linia comună în tot ce am făcut a fost să caut un drum de a îmbina nevoia de supraviețuire în societate cu dorința de a face și ce-mi place.

Din acest motiv, când un blogger drag începe să îți proună diferite lucruri, sau scrie articole plătite, sau îți face referire la un produs pe care îl poți achiziționa nu cred că e o problemă, nu pot să realizez unde e problema. De obicei blogger-itul, deși are în spate o doză mare de bucurie și pasiune, necesită ore de scris, ore de învățat diverse lucruri noi pentru a ține pasul cu platformele acestea, poate și ore de fotografiat, de a realiza conținut original. Cum scrie și pe Dojoblog, ești mult mai tentat să închizi ceva ce a fost pasiune pură, dacă vezi că la un moment dat ai nevoie să faci altceva, ceva cu mult mai profitabil, ca să-ți poți duce viața pe mai departe

Cu ce n-aș fi de acord? N-aș fi de acord ca un blogger drag să ajungă să se vândă ieftin, sau să facă lucruri care-s departe de tema blogului.

Ca să nu mă mai lungesc prea mult, vreau, pentru că așa mi s-a părut onest, cinstit și de bun simț, să anunț dinainte că urmează o serie de postări pe acest blog care vor avea un scop comercial. Fie vor conține link-uri de afiliere spre anumite produse, fie vor fi propuneri de a colabora direct cu mine, fie vă voi direcționa spre anumite lucruri pe care le voi comercializa chiar eu :). Ce pot să spun e că nu va fi vorba de nimic ce nu am testat deja, sau în care nu am încredere 100%, sau care nu va ajuta pe celălalt așa cum mă ajută și pe mine. Cred cu tărie că atunci când ajuți pe cineva pe un drum, indiferent în ce constă ajutorul acela, lucrurile cresc mai cu spor în ambele tabere. Mai concret, îmi doresc, e ca un scop așa pe termen lung al blogului, să ajut pe alții să fie mai populari cu ceea ce fac și să se dezvolte în traseul lor, să creadă în munca și ideea lor, gând pe care îl am și pentru mine. Acesta a fost motivul pentru care am început categoria antreprenoriat, loc unde am prezentat complet gratuit și benevol oameni în care am crezut și încă mai cred. Tot la categoria antreprenoriat, dar și la categoria recomandări vor intre postările de care vă vorbeam mai sus.

Nu mă mai întind, închei aici cu cele mai bune gânduri și speranțe!

Cu prietenie,

Irina